Donald Pass - Viziunea care transforma

Artistul vizionar Donald Pass s-a nascut in Cheshire, Anglia, in 1930. De la o varsta frageda a inceput sa picteze peisaje din zona sa natala. La scoala, talentul sau artistic i-a fost recunoscut si a castigat un premiu pentru schita unui inger cu fata de leu pe care o vazuse in gardurile vii de pe margine drumului. La varsta de saptesprezece ani, s-a inscris la Colegiul Regional de Arta Stoke-on-Trent si si-a continuat studiile la Academia Regala de la Londra. A pictat portrete si peisaje cu un grad foarte mare de realism dar, fiind un adept al lui John Constable si Samuel Palmer, munca sa s-a centrat pe peisaje.

Prin 1956, Donald Pass s-a orientat catre peisaje lirice abstracte, care au avut parte de elogii calduroase din partea criticilor precum Lord Alistair Gordon. Si-a infiintat o galerie in Chester si a capatat si mai mult succes cand lucrarile sale au fost selectate pentru Spectacolul Inaugural al Galeriilor Drian din Londra si pentru Expozitia Internationala Premio Lissone din Italia. La sfarsitul anilor 1960, a inceput sa creeze picturi religioase ale Crucificarii, ale Creatiei si ale Madonei cu Pruncul. Au avut acelasi succes ca si peisajele sale abstracte: o Crucificare a fost selectata pentru a fi expusa permanent la Muzeul de Arta Moderna de la Skopje, Macedonia. O scena a Nasterii Domnului i-a adus elogii la expozitia de la New York iar o Madona a fost achizitionata de Elmley Castle. In 1969, Donald Pass traia in Chelsea ca pictor peisagist de succes cu expozitii la Londra si in intreaga lume.

In 1964, artistul a intalnit un tanar in statie Crewe si acesta i-a prezis viitorul, dupa care a disparut. In 1969, au aparut semnele ca se va petrece un eveniment semnificativ. Intr-o dimineata, in casa sa din Chelsea, a avut viziunea unei frumoase fete aurii care i-a aparut la fereastra si a crescut, inconjurandu-i camera. Mai tarziu in acel an, in timpul unei calatorii de lucru, intr-o biserica din Cuckfield, Sussex, pe varful unui deal, privind mormantul unui tanar pilot RAF, a avut Viziunea Invierii.

Dupa aceasta, "totul parea diferit, ca si cum se modificase ceva esential." N-a mai putut picta peisaje abstracte sau pur naturale si nu mai gasea sensul experientei sale. Donald Pass a creat din ce in ce mai putin in urmatorii cativa ani, cu exceptia a trei mari picturi ale Invierii. A parasit lumea artei si a inceput sa predea si, in final, s-a mutat impreuna cu sotia sa la Oxford. In 1984, Sir John Rothenstein, fostul Director al Galeriilor Tate, a vazut cele trei picturi ale Invierii, pe peretele fiicei sale, intr-un apartament din Oxford. A fost foarte incantat, isi aminteste Donald Pass. Profund impresionat de lucrari, l-a impulsionat pe Donald Pass sa mai faca si altele pe aceeasi tema.

Urmandu-i sfatul, Donald Pass a creat si inca o mai face, lucrari avand ca tema Invierea. Primele lucrari sunt imense desene alb-negru. Ulterior a folosit culori si acum foloseste culori, guase, cerneluri colorate si creioane colorate. El spera ca "lucrarile sa fie o imagine clara a Invierii asa cum am vazut-o. Trebuie sa devenim foarte constienti de marile puteri care ne vegheaza; am fost foarte constient de ele in timpul Viziunii mele. Tot ce am vazut a fost invaluit in divin si probabil ca se petrec multe altele pe care nu le putem vedea." El intentioneaza ca lucrarile sale pe tema Invierii sa fie o expresie a vietii si sperantei, nu a mortii, deoarece cred ca Invierea ne spune ca viata va continua si ca moartea este doar o transformare a vietii. El crede ca "noi toti suntem cu totii fiinte marete care vom reinvia si vom participa la cele ce vor urma. Noi suntem cu totii atat importanti dar si marunti. Cred ca fiecare fiinta, fiecare creatura de pe pamant, are parte de compasiunea lui Dumnezeu si cred ca Dumnezeu este esenta compasiunii. Aceasta este ceea ce a reiesit pregnant din tot ce am trait: singurul sentiment pe care l-am trait in acele momente a fost aceasta compasiune coplesitoare."

Pete Townshend despre Donald Pass

"Donald Pass a fost o inspiratie pentru mine. Este un artist a carui viziune a provocat o epifanie artistica. Donald, ca artist, a devenit altul de atunci. A fost martorul unei evidente clare a lumii eterice. Acest fapt imi da curajul de a-mi urma propriile viziuni care sunt de obicei muzicale. Muzicienii, de regula aud sunete pe care nu le pot explica si isi pot petrece o viata intreaga pentru a crea asemenea muzici. Deci, nu doar picturile lui Donald sunt importante – pentru ca sunt atat de frumoase si totusi infricosatoare – ci si considerarea sa ca artist care a acceptat ca ceea ce ni se petrece ne transforma si ne orienteaza. Viata se petrece! Nu este necesar mereu sa luptam cu ea. Donald a avut o viziune si a acceptat consecintele. El n-a pretins ca totul ar fi fost ceva normal si nici nu a avut pretentia ca ceea ce a vazut nu s-a petrecut. Sotia sa a acceptat total si ea evenimentul si asta, cred eu, l-a ajutat pe Donald sa ramana normal. Amandoi au acceptat aceasta aproape apocaliptica transformare de la un pictor normal la un artist cu nuante mistice. Ei au acceptat transformarea lui Donald cu calm. Imi da incredere ca acceptarea unei credinte nesolicitate prin arta poate –aparent – sa aduca cateva aspecte fundamentale. Suntem tentati, in aceste zile si in aceasta perioada a absurdului, sa negam tot ce este metafizic, spiritual sau mistic. Donald si sotia sa si cercul lor de prieteni au demonstrat ca asemenea absolutizari nu sunt totdeauna necesare."

"Viziune nu este cuvantul potrivit", spune Donald Pass. "A fost mai degraba ca un val care s-a ridicat. Am fost atat de constient de ceea ce se petrecea si totusi parea ca nu sunt acolo, ca si cum priveam un film."

Era ora unsprezece intr-o dimineata insorita cand brusc totul s-a intunecat si a aparut o lumina stranie si se auzea un sunet ca un suierat de vant. Mi-au aparut campuri vaste in fata ochilor si vedeam pana la o distanta indepartata ca si cum ar fi fost foarte aproape de mine. Cerul era un spatiu negru infinit pe care se miscau lumini mari. Era in picioare si gradat devenea constient de fiintele si ingerii care il inconjurau si coborau din cer catre el. Ingerii coborau si urcau, veneau din toate directiile si aveau toate marimile. Unora nu li se vedeau fetele, unii erau foarte compasivi si aveau fete frumoase. Altii aveau fete teribile percum ingerul cu fata de leu pe care il vazuse cand era copil.

In mijloc, a coborat un inger enorm, avand bratele deschise si un chip pe care Donald Pass spune ca nu il poate descrie. Coborarea sa era acompaniata de un cor teribil. Mai sus si la distanta, era o un chip frumos si straniu si care nu se putea spune clar daca era femeie sau barbat. Parea ca nu e constient de cei de dedesubt. Intreaga lumina izvora din acest chip extraordinar si de la ingeri. Era o lumina stranie care nu semana cu cea a soarelui si se imprastia astfel incat erau luminate chipurile celelalte.

Cei de pe pamant se ridicau ca din niste chrisalide. Donald Pass isi aminteste ca parea ca “un fel de transfigurare, de renastere" a sufletului din corp. Unii erau in picioare iar altii mergeau in trei directii: unii catre ingerii foarte intunecati care se vedeau la orizont, altii se inaltau in coloane imense catre cer unde ii asteptau ingerii. Ingerii intunecati stateau linistiti mai departe, dar cei care erau mai aproape pareau ca ii atrag catre ei. Erau grupuri de ingeri adunati la un loc, grupuri de fiinte grupate si fiinte despre care Donald Pass spune ca nu erau grupate. La un moment dat s-a parut ca se vad brate ridicate de pe pamant.

Viziunea a durat cateva ore pana a inceput sa se estompeze, catre sase seara. Cu toate acestea, Donald Pass isi aminteste ca in timpul acela a simtit ca si cum timpul nu exista iar spatiul era infinit. In timp ce se estompa, el a devenit constient de ingerii de langa el si a realizat cateva desene cu cei pe care inca ii mai vedea. A ramas in cimitir inca un timp dupa ce a revenit la starea normala. A rugat-o pe sotia sa, Jackie, sa vina sa se intalneasca cu el si, in timp ce mergea catre locul de intalnire, o femeie l-a oprit si l-a intrebat daca fusese in cimitir. Cand i-a raspuns afirmativ, ea a exclamat: "a fost cel mai extraordinar lucru pe care l-am vazut – totul era intunecat, cu exceptia ta care erai inconjurat de lumina."

Lisa Walsh si Ingerii de Portelan

Lisa Walsh, artist figurativ din Victoria, Columbia Britanica, Canada isi lucreaza in principal in lut si portelan alb sculpturile. Operele Lisei reprezinta ingeri, zane, femei in tinute stil Victorian, mame cu copii, zeite si portrete. Portofoliul sau include multe piese frumoase si functionale, precum vaze figurative, decoratiuni de fantana, oglinzi decorative inspirate din Art Nouveau, dale, tigle, placi aniversare, portrete in portelan camee si statuete memoriale cu ingeri. Specialitatea ei, totusi, sunt sculpturile originale reprezentand ingeri pazitori. Aceste sculpturi pot, de asemenea, sa semene cu persoane dragi si sa fie impregnate cu energii angelice si ale cristalelor vindecatoare.

Lisa se inspira din taramurile angelice, vise, carti si picture victoriene frumoase. Imaginile raman in mintea asteptand sa iasa la lumina. "Exista cu siguranta o ordine in care apar piesele", spune Lisa. "Este ca si cum fiecare are momentul ei special de aparitie, altfel nu exista energia necesara pentru a le manifesta. Eu, de obicei, lucrez foarte repede la inceput, dand forma potrivita si starea piesei respective. Cred ca cea mai importanta parte a activitatii de a sculpta este aceea in care reusesti sa captezi sentimentul sau esenta fiecarei sculpturi. Poti simti energia si emotia care emana din lut daca reusesti sa il surprinzi in aceasta prima etapa. Restul sunt doar detaliile." Munca asupra detalilor ocupa cea mai mare parte din timp si face ca sculpturile ei sa fie atat de rafinate.

Lisa considera sculptura foarte placuta si vindecatoare. Bucuria si energia iubitoare de a crea o sculptura speciala pentru ca cineva sa se bucure de ea sunt sentimente pe care spera sa le traiasca si sa le impartaseasca cu oamenii, pentru tot restul vietii ei.

Sculpturile Lisei pot fi gasite in casele si gradinile colectionarilor particulari din Canada, Statele Unite, Anglia, Irlanda, Hong Kong si Australia. Ea este, de asemenea, membra a Institutului Canadian al Artisti Portretisti.

Artistul Ingerilor - Bill Jeralds

Bill Jeralds este artist “amator” din Ventura, California. El si arta lui au fost facute publice in November 2007 cand stirista KCBS Stacy Butler i-a luat un interviu despre rugaciuni in emisiunea Things From Heaven/Aspecte din Paradis. In acceasi zi, informatii despre Bill si arta sa au fost incluse in ziarul local The Ventura County Star. Din acel moment, Bill si arta sau au devenit cunoscute la nivel national.

Bill Jeralds nu este un artist cu studii de arta. De fapt, el nu s-a ocupat de arta pana in momentul in 2005, cand a avut o boala grava. Bill a suferit de o infectie virala care s-a transformat intr-o dubla pneumonie, care i-a blocat plamanii si i-a provocat septicemie. Intr-un moment de disperare, doctorii lui i-au indus o stare de coma in incercarea de a-i inversa simptomele. Sotia sa Shannon a fost informata ca Bill are putine sanse de supravietuire. Doar aproximativ 5% din persoanele care suferisera de boala pe care o avea si el au supravietuit si majoritatea si-au petrecut restul vietii lor intr-o stare vegetativa.

Shannon a refuzat cu incapatanare sa permita spitalului sa opreasca aparatele care il tineau in viata pe Bill. La trei saptamani si jumatate de la intrarea sa in coma, Bill si-a uimit doctorii prin faptul ca semnele sale vitale s-au stabilizat si si-a revenit. Bill era insa departe de a fi restabilit. Nu putea merge, vorbi sau manca de unul singur. Si mai alarmant pentru sotia si familia sa era faptul ca el nu isi mai amintea deloc de ei. El nu isi mai stia nici propriul nume.

In urmatorii doi ani, Bill a avut parte de terapii fizice si mentale intensive. A reinvatat sa mearga si sa vorbeasca, dar inca amintirile sale se limitau doar de la momentul in care a deschis prima data ochii cand a iesit din coma. El avea, de asemenea, probleme cu memoria pe termen scurt si se ratacea chiar atunci cand era intr-un magazin.

In timpul perioadei de reabilitare, Bill a inceput sa devina constient de prezentele angelice care il inconjurau. El o punea pe Shannon sa opreasca masina ca sa vada un frumos inger si tot ceea ce ea vedea era un copac. In vara lui 2007, Bill a decis sa transpuna in arta ingerii pe care ii vedea. La inceput, Shannon a fost nelinistita. Bill nu mai crease nimic artistic pana atunci in viata lui. Totusi, ea s-a straduit sa nu il descurajeze si curand el a inceput sa deseneze ingerii pe care ii vedea.

Cand un prieten i-a daruit lui Bill un ferastrau de traforaj, Bill a inceput sa taie bucatele mici de placaj si sa le lipeasca pentru a crea ingerii pe care ii vedea in jurul sau. El a adus cateva din lucrarile sale la emisiunea Things From Heaven si a constatat ca se vand destul de bine. A expus in mai multe galerii din Statele Unite si a vandut cu succes multe din lucrarile sale.

In vara lui 2008, Bill a aflat ca Arhiepiscopul Donald Jolly Gabriel din Orange County organizase o slujba pentru el la Vatican, in perioada cand a fost bolnav. Pentru a-i multumi pentru gestul sau, el s-a intalnit cu Arhiepiscopul si i-a daruit unul din ingerii sai. Cardinalul s-a bucurat de acest dar spiritual si l-a pus intr-un loc vizibil in catedrala sa. Spre surpriza sa, enoriasii au inceput sa-i raporteze miracole. Ei pretindeau ca ingerul isi modificase expresia de la bucurie la tristete, pe masura ce economia Statelor Unite incepea sa se deterioreze. Totodata ei traiau o pace profunda si un sentiment de siguranta in prezenta sa.

"Gabriel", prezentat de Papa Benedict la Vatican. 2009

Arhiepiscopul a fost atat de impresionat de ingerul lui Bill Jeralds si de miracolele sale incat s-a oferit sa duca unul din ingerii lui Bill la Vatican. Bill a creat un inger special pentru aceasta si, pe 27 Februarie 2009, Arhiepiscopul i-a prezentat oficial ingerul Papei Benedict XVI. Acest eveniment a fost prezentat in cadrul stirilor CBS din acea seara. Bill a mai aparut si in emisiunea lui Bunny Vreeland, la AM radio 1400, in sudul Californiei, pe 1 Martie. Bill si ingerii sai sunt in mod regulat prezentati in emisiunea postului Time-Warner’s Ventura Community Access Channel 6, in cadrul unui program numit Angels Are for Real/Ingerii sunt Adevarati.

Iti amintesti daca credeai in ingeri inainte sa te imbolnavesti?

Deoarece nu imi amintesc mare lucru din viata mea, e dificil sa raspund la aceasta intrebare. Totusi, recent, Shannon si cu mine am gasit intr-o debara o cutie de carton care imi apartinea. Spre surprinderea mea, cand am deschis cutia si am inceput sa o golesc, am gasit multi ingerasi frumosi. Am intrebat-o pe Shannon despre ei, crezand ca apartineau colectiei ei de ingerasi si ca se ratacisera in acea cutie. Ea mi-a spus ca acei ingerasi imi apartineau si ca ii aveam inca de la inceputul relatiei noastre. Am trait un sentiment ciudat gandindu-ma ca i-am adunat, dar inca nu imi aminteam nimic despre ingeri sau despre prezenta lor in trecutul meu.

A ramas fata ingerului creat pentru Episcopul Gabriel la fel de la modifcarea ei din toamna lui 2008?

Recent, o prietena jurnalista a Episcopului Donald Jolly Gabriel ne-a invitat sa ne petrecem sfarsitul de saptamana in Costa Mesa, California, si a putut astfel scrie un articol despre noi si ingeri. Ne-am petrecut majoritatea diminetii si dupa-amiezii vorbind si raspunzand intrebarilor pentru articol. Mai tarziu, pe seara, jurnalista, Diane, a vrut sa faca cateva poze ingerilor, lui Shannon si mie. Donald a adus ingerul pe care il avea pentru a fi fotografiat. Spre uimirea Dianei, cand a fotografiat ingerul lui Donald, aripile acestuia au aparut ca si cum se miscau. Shannon si cu mine apaream clar in poze, cu exceptia aripilor ingerilor care pareau ca se misca. Ea a facut multe fotografii ale celorlalti ingeri pe care ii adusesem la intalnire si a fost socata cand le-a developat. Unuia dintre ingeri i se modificase expresia buzelor si a ochilor. Ingerul isi incrucisase bratele si avea o privire foarte incruntata. Privea spre dreapta si usor in jos. Ea fotografiase ingerul de trei ori. In prima poza ingerul arata asa cum l-am descris deja, iar in poza urmatoare isi rotise ochii si se bosumflase. A treia fotografie era ca prima. Era o modificare extrem de evidenta. Ingerul si fotografiile sale au fost prezentati in emisiunea Things from Heaven/Aspecte din Paradis.

Au fost semnalate vindecari prin intermediul ingerilor si daca da, au fost ele verificate din punct de vedere medical?

Am auzit multe povesti, in ultimii doi ani, despre oameni care sunt convinsi sa ingerii lor i-au ajutat sa se vindece. N-am cerut nimanui vreo dovada medicala despre boala si vindecare, dar e usor de inteles din privirea lor si uneori din lacrimi, ca ei cred asta cu tot sufletul.

Ce efect au ingerii tai asupra celor care ii au in posesie? Exista ceva ce ne poti spune si care sa te bucure despre ei?

Exista o povestire care ma emotioneaza de fiecare data cand o relatez. La ultima emisiune Ventura Art Walk, eram prezentat drept artistul de la Things from Heaven/Aspecte din Paradis. Tarziu dupa-amiaza, am fost abordat de o femeie care m-a intrebat daca poate vorbi ceva cu mine despre ingerul pe care il cumparase recent. Ma bucur cand intalnesc oameni care au ingeri de-ai mei si am fost, bineinteles, incantat sa vorbesc cu ea. Mi-a spus ca avea de curand un inger al “Sanatatii” deoarece avea ceva probleme de sanatate in ultima perioada si ingerul acela o influentase intr-o anumita masura. Spunea ca il iubeste atat de mult pe inger si ca simplul fapt ca il are acasa ii da un sentiment de pace interioara. Mi-a spus ca inca mai are probleme de sanatate dar ca i se petrecuse ceva “miraculos”. Mi-a povestit de fiul ei, un barbat de 30 de ani, homeless in ultimii 10 ani si care traia in unul din parcurile locale. Ea cautase de mai multe ori sa il ajute dar aceast refuzase mereu. Spunea: “Lui se pare ca ii place sa traiasca asa si ca nimic din ce faceam eu nu conta”. Ea mi-a spus ca fiul ei a vizitat-o de curand pentru ca avea nevoie de bani. Ea a fost incantata de vizita lui si a vrut sa ii povesteasca tot ceea ce se petrecea atunci cu ea. Plina de incantare i-a aratat ingerul. El l-a luat in maini si a spus doar “e dragut!” dar pur si simplu atunci trebuia sa plece. Ea i-a dat banii si el a plecat. Cateva zile mai tarziu, fiul ei a sunat-o si i-a spus ca “are nevoie de ajutor. Vrea sa faca tratament si sa nu mai stea pe strazi”. A continuat sa ii spuna ca nu e sigur de ce vrea asta dar crede ca “ingerul vrea sa ma fac bine”. Chiar necunoscandu-i deloc pe acei oameni, tot ce puteam face era sa ascult si sa plang alaturi de ea. Ea a mai spus ca fiul ei urmeaza acum un tratament si ma ruga sa cotinui sa ma rog pentru el ca sa incheie cu bine programul de reabilitare. A fost un moment emotionant pe care nu il voi uita vreodata.

"Ingerul Pacii ", prezentat Consiliului Local al orasului Ventura, pe 4 mai 2009

Va emotioneaza faptul ca oamenii, din intreaga lume, il cunosc pe Bill Jeralds si ingerii sai?

Am fost binecuvantat. Mai mult decat orice ma emotioneaza asta. Simt ca fiecare pas pe care il fac a fost ghidat de Dumnezeu. Toti oamenii pe care i-am intalnit, toate povestile incredibile de credinta si vindecare pe care oamenii mi le impartasesc si toate oportunitatile pe care le am si pe care le voi avea in viitor sunt rezultatul direct al Gratiei Sale, darul Sau. Nici macar nu caut sa imi explic faptul ca unul dintre ingerii mei este la Vatican si chiar mai mult, in camera Papei Benedict. Primesc mesaje de la oameni din Statele Unite si din Japonia care imi multumesc pentru ingeri si aceste mesaje ma fac sa plang. Sunt coplesit de intreaga lor atentie si sunt recunoscator ca pot face atat de mult prin munca mea. Sunt binecuvantat.

Bill si sotia sa Shannon traiesc in Ventura, California cu cei doi fii gemeni ai lor.