Cel mai frumos martisor!

Cadoul Ideal de Sarbatori!!!

Arhaghelul Rafael

Rafael, din termenul ebraic "rapha": a vindeca si "el": Dumnezeu, înseamnă "Dumnezeu vindecă" sau "Vindecătorul Divin."

Povestea celor doi Tobias, tată şi fiu, este cea mai mare angelofanie din întreaga Biblie, totul desfăşurându-se în jurul manifestării Arhanghelului Rafael printr-un tânăr frumos pe nume Azarias. La sfârşitul lungii sale misiuni, Arhanghelul şi-a revelat identitatea şi numele său real, împreună cu scopul real al misiunii sale: "Şi acum Dumnezeu m-a trimis, să te vindec pe tine şi pe nora ta, Sara. Eu sunt Rafael, unul din cei şapte sfinţi îngeri, care ridică rugăciunile sfinţilor şi le înalţă înaintea slavei Celui Sfânt." [Tobias 12:14-15] În această angelofanie, Sfântul Rafael se revelează ca fiind un vindecător divin nu doar a infirmităţilor fizice, orbirea bătrânului Tobias, dar şi a suferinţelor spirituale şi manifestărilor diabolice, cum era în cazul Sarei, soţia tânărului Tobias. Dacă Arhanghelul nu şi-ar fi asumat formă şi personalitate umană, n-ar fi fost posibil pentru el să se poarte atât de familiar cu oamenii, timp de câteva săptămâni consecutive, datorită temerilor instinctive ale oamenilor când sunt în prezenţa unor fiinţe celeste. Dacă tatăl sau fiul sau amândoi ar fi ştiut adevărata identitate a sa, de la început, misiunea Angelică n-ar mai fi putut fi realizată atât de bine cum s-a petrecut. Cu toate acestea, forma asumată şi în special numele şi paternitatea asumate - "Azarias, fiul marelui Ananias" – ar fi fost probabil considerată de unii ca un fel de înşelăciune sau minciună. Totuşi, perfecta sacralitate a Îngerilor se opune chiar şi apariţiei păcatului şi înşelăciunii, chiar şi în cazul a ceea ce numim noi minciuni justificate. Pentru a-şi realiza misiunea, a fost necesar pentru Înger să-şi asume o formă perceptibilă omului, o formă şi un nume uman. În acest caz, el şi-a asumat manifestarea unui Israelit, o tânără rudă chiar de-a lui a Tobias. Prin comandă divină, Arhanghelul trebuia să acţioneze foarte asemănător cu tânărul Israelit, Azarias, al cărui nume şi-l luase. Aşadar, nu a fost o minciună din partea lui când şi-a luat numele persoanei pe care o reprezenta în formă umană. Adevărata sa identitate s-a revelat la sfârşitul misiunii sale şi orice preconcepţie se crease în minţilor diverselor persoane pe care le întâlnise a fost complet eliminată şi aceştia au fost recunoscători Arhanghelului nu doar pentru nenumăratele sale ajutoare oferite ci şi pentru modul său de relaţionare cu ei ca fiinţe umane. Pe lângă acestea, Arhanghelul nu a ascuns un nume şi o personalitate umane şi şi-a luat alta în loc. Când a luat locul lui Azarias, el s-a manifestat exact aşa cum îşi şi spunea, Azarias.

Povestea Arhanghelului Rafael şi a celor doi Tobias este prea frumoasă şi instructivă pentru noi pentru a nu o lua în considerare: ne revelează modul în care Îngerii acţionează când iau formă umană. Natura lor Angelică, puterea lor, înţelepciunea, sfinţenia lor se manifestă în diverse incidente, în această naraţiune încântătoare. Arhanghelul este reprezentantul lui Dumnezeu, realizează planul lui Dumnezeu, acţionând ca un instrument al Providenţei Divine şi al Bunătăţii Divine.

Bătrânul, caritabilul şi piosul bătrân Tobias era orb şi zilele îi erau numărate. El îi dă fiului său câteva sfaturi bune şi îi spune că i-a împrumutat nişte bani lui Gabelus din oraşul Rages din Media, cu mulţi înainte, având pentru aceştia un document semnat de Gabelus. El dorea ca fiul său să se ducă să recupereze banii, dar dorea ca întâi să găsească pe cineva care să-l însoţească în acea lungă călătorie: "Găseşte-ţi un om care să te întovărăşească şi îi voi plăti eu şi du-te după argint până sunt încă în viaţă!"

În timp ce se petreceau acestea în casa lui Tobias, cerurile ascultau şi îi pregăteau lui Tobias însoţitorul, un "om credincios". Domnul i-a poruncit Arhanghelului Rafael să se manifeste ca un tânăr pe nume Azarias, pentru a-l însoţi pe tânărul Tobias în ţinutul Medes şi să aducă pace şi fericirea celor două familii cu teamă de Dumnezeu dar foarte nefericite. În timp ce tânărul ieşea din casă în căutarea unui însoţitor pentru călătoria sa, într-o dimineaţă, Arhanghelul Rafael a apărut acolo ca şi cum l-ar fi aşteptat, deghizat ca un "frumos tânăr bărbat." "Şi s-a dus Tobie să caute omul şi s-a întâlnit cu Rafael. Acesta era înger, dar el nu ştia. Şi i-a zis: "Poţi să mergi cu mine la Ragheşul Mediei? Cunoşti tu locurile acelea?"" În foarte scurt timp, Arhanghelul l-a informat pe tânărul Tobias că ştia drumul către Gabelus şi chiar îl cunoştea pe acesta, pentru că petrecuse ceva timp în acea zonă. El cunoştea foarte bine toată ţara aceea. Tobias cu greu putea crede o asemenea coincidenţă fericită. Imediat l-a dus pe noul său prieten şi însoţitor să îl prezinte tatălui său orb. Îngerul care ştia scopul misiunii sale, l-a anunţat în consecinţă cu cuvintele sale pe bătrânul orb, spunând: "Fericirea fie cu tine mereu!"

Neştiind cine este acela care îi urează fericire, bătrânul Tobias a răspuns: "Ce fericire pot să mai trăiesc eu, în întuneric, fără lumina ochilor." În acest moment Arhanghelul Rafael devine mai explicit, exprimând atât o promisiune cât şi o profeţie: "Fii curajos, pentru că este de la Dumnezeu [Dumnezeu vindecă – era numele lui Rafael]." El nu putea spune mai mult ca să creeze suspiciune şi să-şi reveleze adevărata identitate. Bătrânul Tobias a considerat aceste cuvinte ca ceva de bun augur şi nu le-a dat mare atenţie – auzise asemenea cuvinte deseori în trecut. El era acum preocupat de călătoria fiului său şi dorea să fie sigur că viaţa singurului său fiu şi o parte a averii sale era pe mâini bune. După ce a auzit că tânărul însoţitor nu era altul decât Azarias, fiul marelui Ananias, a remarcat: "Eşti dintr-o mare familie." Bătrânul Tobias, precum ruda sa Gabelus, mai târziu în această povestire, îşi exprimă credinţa în protecţia şi ghidarea Îngerilor păzitori. Neştiind că un Arhanghel este cel care îl însoţeşte pe fiul său, el spune: "Du-te cu omul acesta şi Dumnezeu, Cel care locuieşte în ceruri, va îndrepta calea voastră şi îngerul Lui va merge împreună cu voi!" Date fiind aceste circumstanţe, atât el cât şi soţia sa ar fi fost foarte îngrijoraţi în timpul lungii absenţe a fiului lor. Un gând însă, cu toate acestea, a fost mereu prezent în mintea bătrânului Tobias, în această perioadă de aşteptare: "Fiul nostru este în siguranţă!"

Atât de lipsită de griji şi de plină de bucurie a fost călătoria tânărului Tobias! A călătorit în compania fericită a unui Înger! El cunoştea atât de bine drumul. N-avea nici o îndoială cu privire la cineva sau la ceva din cei sau ce se petrecea pe drum. Era mereu vesel, niciodată obosit sau adormit. Atât de blând şi de calm în conversaţie şi totuşi plin de respect şi de grijă. Era profund spiritual şi devotat în rugăciunile sale, pur în toate cuvintele şi acţiunile sale. Cât de adevărate şi inspirate au fost cuvintele bătrânului Tobias când, consolându-i soţia îngrijorată, i-a spus: "Căci un înger bun va merge împreună cu el, şi va avea izbândă la drum şi se va întoarce sănătos."

Textele sacre remarcă faptul că atunci când tânărul Tobias şi-a început călătoria în compania Îngerului său, câinele său l-a ghidat tot drumul către Răsărit. Tobias era unul din miile de Israeliţi care trăiau sub ocuparea Babiloniană. Unii dintre ei se stabiliseră în provinciile învecinate, precum Mesopotamia, Asiria şi Media. Exact în această din urmă provincie, Media, trăia ruda lui Tobias, Raguel, împreună cu familia sa. Nu acesta era scopul călătoriei sale spre Răsărit, dar aici vroiau Domnul şi Îngerii Săi ca el să meargă, în timp ce tatăl său îl trimesese să aducă banii de la Gabelus, din oraşul Rages, din munţii Ecbatana, în Media. Îngerul, deviind călătoria, şi-a realizat şi mai bine misiunea sa, aducând neaşteptată fericire şi bucurie în trei familii.

Părăsindu-şi oraşul natal, marele oraş Ninive, în acea dimineaţă, Tobias şi ghidul său au ajuns la râul Tigris chiar înainte să se lase întunericul. Ei au decis să-şi petreacă noaptea pe malul râului Tigris. Aici, Arhanghelul Rafael începe să-şi reveleze cunoaşterea şi experienţa medicală. În acelaşi timp, el a făcut rost de mâncare pentru acea seară şi pentru tot restul călătoriei.

Obosit de drumul lung din acea zi, tânărul Tobias s-a dus să îşi spele picioarele în apa rece, înainte să se culce. Acolo a văzut unui peşte monstruos care venea spre el, parcă pentru a-l ataca. A fost foarte înspăimântat şi a început să ţipe după ajutor: "Domnule, sare la mine!" Ghidul său Angelic, fără a-i veni în ajutor, i-a spus ce să facă, dându-i indicaţii şi inspirându-i încredere. La sfârşitul acestei prime zile, tânărul Tobias încă nu se obişnuise cu ghidul său, întrucât îi spunea încă Domnule. Mai târziu îi va spune frate. Când monstruosul peşte a fost adus la mal, a fost tăiat, prăjit şi sărat. "Spintecă peştele şi ia-i inima, ficatul şi fierea şi păstrează-le!", a ordonat Îngerul, "pentru că acestea sunt leacuri folositoare." Acestea, fără îndoială, i s-au părut leacuri ciudate tânărului Tobias şi a dorit să ştie la ce folosesc şi cum. În acest moment începe el să fie mai încrezător şi mai plin de afecţiune faţă de ghidul său ceresc: "Te implor, frate Azarias, spune-mi la ce sunt bune aceste remedii, pe care mi-ai spus să le păstrez din peşte." Îngerul i-a explicat virtuţile medicale ale acestor părţi din peşte. Mai multe detalii practice îi sunt oferite la momentul potrivit pentru utilizarea lor. Ficatul peştelui era ingredientul material necesar exorcizării viitoarei soţii a lui Tobias de influenţa demonului care o poseda. Fierea era utilă în vindecarea orbirii bătrânului Tobias.

Arhanghelul Rafael fusese trimis de Dumnezeu pentru a vindeca şi alina două suflete îndurerate, bătrânul Tobias şi fiica cea tânără a lui Raguel, Sara, văduva a şapte bărbaţi, toţi morţi în prima lor noapte după căsătorie.

Pe când ce se lăsa noaptea, la sfârşitul unei alte zile a lungii sale călătorii, tânărul Tobias s-a întors către ghidul său punându-i o simplă întrebare: "Unde vom poposi când ajungem în oraş?" Aici începe prima parte a misiunii lui Rafael. El trebuia să-l convingă pe tânărul Tobias să se căsătorească cu Sara, fiica lui Raguel, şi în acelaşi timp să o vindece pe aceasta de influenţa demoniacă şi de tulburările ei. Era o problemă foarte delicată, datorită sinistrelor zvonuri despre tânăra femeie care ajunseseră în Ninive, ca ea fiind cauza morţii a celor şapte bărbaţi. Tânărul Tobias le cunoştea deja şi se temea din cauza asta de compania ei. La întrebarea referitoare la unde vor poposi la sfârşitul călătoriei, Rafael a propus casa lui Raguel şi lui Tobias să o ceară în căsătorie pe Sara, propria sa verişoară. "Am auzit," a răspuns Tobias, "că a fost căsătorită cu şapte bărbaţi care toţi muriseră. Mai mult, am auzit că un demon îi omorâse." Puteţi să vă imaginaţi că tânărul bărbat ar fi cerut-o în căsătorie pe această femeie? Arhanghelul Rafael l-a convins şi, mai mult de atât, căsătoria lor a fost foarte fericită, binecuvântată cu viaţă lungă şi sănătoasă, încât amândoi au trăit să-şi vadă nepoţii nepoţilor până la a cincia generaţie. Instrucţiunile despre căsătorie care i-au fost date tânărului Tobias de Arhanghelul Rafael au rămas un ideal de perfecţiune morală pentru cuplurile căsătorie pentru toate timpurile. Rugăciunea, controlul şi intenţiile pure aduc binecuvântări sufletului şi îndepărtează toate influenţele demoniace. Tânărul Tobias a ascultat cu atenţie sfaturile cerescului său ghid şi, mai târziu, a îndeplinit foarte exact instrucţiunile sale, repetându-le întâi miresei sale: "Suntem copiii sfinţilor şi nu trebuie să ne comportăm precum păgânii care nu au nici un Dumnezeu."

În timpul încântătoarei reuniuni de familie din casa lui Raguel, descrisă în şapte capitole ale cărţii lui Tobias, a avut loc o luptă nevăzută în lumea spiritelor. Tânărul Azarias (Arhanghelul Rafael) a lipsit puţin de la adunare pentru a participa la o altă misiune a sa. În timpul acestor câteva minute, Rafael, în numele şi cu puterea lui Dumnezeu, "a luat demonul şi l-a legat în deşertul din partea de sus a Egiptului." Acest demon, Asmodeus, care adusese atâta suferinţă Sarei şi familiei sale, era însuşi Satana. Odată cu exilarea demonului, fericirea, pacea şi toate binecuvântările s-au revărsat asupra casei lui Raguel. După ce şi-a împlinit misiunea, tânărul Azarias a revenit la masa de nuntă, slăvind în acelaşi timp chipul lui Dumnezeu din ceruri. În următoarea dimineaţă, lăsându-l pe Tobias cu mireasa sa fericită, el şi-a continuat călătoria, însoţit de patru servitori şi două cămile. L-a găsit pe Gabelus şi a luat banii pentru bătrânul Tobias iar, la întoarcere, l-a adus pe Gabelus la masa de nuntă a rudei tânărului Tobias.

Urma acum ultima parte a misiunii încredinţate lui Rafael, Arhanghelul. Aducând fericire şi bucurie Sarei şi familiei ei, era acum momentul să aducă o şi mai mare bucurie bătrânului Tobias şi soţiei sale.

Ritmul lent al caravanei care însoţea mireasa la Ninive nu era pe placul Arhanghelului care cunoştea durerea şi îngrijorarea bătrânilor părinţi ai lui Tobias: "Frate Tobias," a spus Arhanghelul, "tu ştii cum l-ai lăsat pe tatăl tău. Te rog, să mergem noi mai repede şi să lăsăm familia să ne urmeze, împreună cu soţia şi cu restul caravanei." Tobias a fost de acord şi, luând cu el fierea peştelui, el şi Îngerul au început să meargă mai repede decât restul caravanei, fiind urmaţi de câine. Era acum momentul sa îi transmită instrucţiunile finale pentru utilizarea fierii: "Tobie, ştiu că se vor deschide ochii tatălui tău, ca să vadă. Să ungi ochii lui cu fiere şi el va simţi usturime, îi va freca şi va cădea albeaţa şi te va vedea."

Între timp, bătrâna mamă a lui Tobias îşi aştepta fiul, pe deal, scrutând zilnic, îngrijorată, orizontul. În sfârşit, într-o zi, câinele lui Tobias, alergând înaintea lor le-a adus vestea fericită, dând bucuros din coadă. Toate aceste elemente umane şi pământeşti se combină într-o încântătoare povestire despre Îngeri şi oameni

Totul s-a petrecut aşa cum a promis Îngerul. Bătrânul Tobias a început din nou să vadă. În acest moment, inima tânărului Tobias s-a umplut de recunoştinţă, iubire şi admiraţie pentru minunatul său ghid – atât de mare a fost ajutorul pe care îl primise de la el. Fiind martorul vindecării miraculoase a tatălui său, el nu avea cuvinte să îşi exprime fericirea: "Ni s-au petrecut multe lucruri bune cu ajutorul lui," îi tot spunea el tatălui său. Bătrânul Tobias a înţeles că Dumnezeu fusese acela care realizase aceste minuni prin tânărul Azarias şi astfel, plin de respect, îl numeşte om sfânt: "Ce putem să îi dăm acestui om sfânt?"

Dumnezeu nu permite omului să rămână în greşeală, deghizându-şi pentru aceasta spiritele care îl ajută. Mai devreme sau mai târziu, adevărul despre ele va ieşi la iveală. Timp de mai multe săptămâni la rând, Arhanghelul Rafael a acţionat având formă şi nume umane. Acum că misiunea sa se finalizase cu succes, el i-a pregătit pe cei doi prieteni ai să, tată şi fiu, pentru o mare surpriză – revelarea sa. În momentul acela, amândoi i-au oferit cu umilinţă jumătate din tot ce adusese fiul, ca plată pentru ajutorul lui, tânărul "Azarias" răspunzându-le cu o minunată explicaţie despre motivul pentru care Dumnezeu îi binecuvântase. El i-a amintit bătrânului Tobias tot binele pe care îl făcuse la vremea lui, dărnicia sa, compasiunea sa, răbdarea sa, milostenia sa şi rugăciunile sale fierbinţi. Începe astfel să li se reveleze gradat pentru a nu-i speria. Enumerarea tuturor faptelor bune şi secretele sufletelor lor cunoscute doar de Dumnezeu sunt primul pas al revelaţiei. Al doilea pas este declaraţia: "Domnul m-a trimis să te vindec şi să o aduc pe Sara soţie fiului tău, eliberând-o de demon." Al treilea pas final îi putea speria şi tulbura, deci el începe cu a-i asigura în cuvinte blânde: "Pacea fie cu voi. Nu vă temeţi!" În timp ce spunea asta, atât tatăl cât şi fiul au căzut cu feţele la pământ pentru că brusc, forma umană a lui Azarias s-a transformat în cea a unui Arhanghel de lumină şi frumuseţe, urmată de revelaţia finală: "Eu sunt Îngerul Rafael, unul din cei şapte, care sunt alături de Domnul... când am fost alături de voi, am făcut-o din voinţa lui Dumnezeu: slăviţi-L şi aduceţi-I binecuvântări." Aceasta este singura recompensă pe care o acceptă, fără vreo alta materială, bani, vite şi haine oferite generos de bunii săi prieteni. Cu toate acestea, ei mai puteau avea îndoieli pentru că îl văzuseră pe înger mâncând şi bând ca orice altă fiinţă umană şi ştiau că Îngerii nu mănâncă şi beau precum oamenii. Acestei îndoieli secrete, el le-a răspuns spunându-le: "S-a părut într-adevăr că am mâncat şi băut cu voi, dar foloseam mâncare şi băutură invizibilă, care nu poate fi văzută de oameni." Acum că lucrarea sa se încheiase şi ei ştiau că Dumnezeu îşi trimisese Îngerul să îi binecuvânteze, era momentul să se întoarcă în Paradis: "Este acum momentul să mă întorc la cel care m-a trimis. Binecuvântaţi-L pe Dumnezeu şi vestiţi-I minunatele lucrări." Apoi, Arhanghelul şi-a reluat forma invizibilă şi s-a întors în lumea Îngerilor.

Rafael, Vindecătorul Divin, se pare că a acţionat şi în Ierusalim, în zilele ui Cristos, în balta Bethsaida de lângă Poarta Oilor. În cele cinci porticuri care înconjurau balta erau mulţi oameni bolnavi, aşteptând ca Îngerul să acţioneze în apa bălţii, pentru a vindeca imediat pe oricine întra în ea: "Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut." [Ioan 5:4]

Dătătorul de sănătate, Sfântul Rafael, mai poate fi observat şi în vindecările miraculoase care s-au petrecut până în zilele noastre, în multe locuri sacre ale lumii creştine.

CEI TREI ARHANGHELI

Scripturile sfinte au revelat numele doar pentru trei Îngeri, toţi aparţinând ierarhiei Arhanghelilor. Numele lor ne sunt bine cunoscute şi anume: Mihail, Gabriel, Rafael. Textul antic apocrif al Vechiului Testament mai conţine şi alte de Arhangheli faţă de cele trei menţionate mai sus. Precum sursele în sine, aceste alte nume nu sunt adevărate. Nume precum Uriel, Raguel, Sariel şi Jeremiel nu există în lucrările canonice ale Sfintei Scripturi, ci în Cartea apocrifă a lui Enoh, a patra carte a lui şi în literatura rabinică. Biserica nu acceptă nume ale unor Îngeri care nu sunt precizate în lucrările canonice ale Bibliei. Toate aceste nume care au fost preluate din scrierile apocrife au fost respinse în perioada Papei Zaharia, în 745. Este posibil să se fi făcut abuzuri serioase în această direcţie pentru că o măsură similară a fost luată cu ocazia sinodului de la Aix-la-Chapelle, în 789.

ARHANGHELUL MIHAIL

Numele lui este un strigăt de luptă, atât scut cât şi armă în luptă şi un trofeu etern de victorie. Popularitatea acestui nume în Vechiul Testament provine din faptul că nu mai puţin de zece persoane care poartă numele de Mihail sunt menţionate în cărţile sacre, precum: "Sthur, fiul lui Mihail." Un nume similar este şi în limba Accadiană cu sens identic cu cel al lui Mihail – echivalentul Accadian este

Ca nume al unuia dintre marii Arhangheli, cuvântul Mihail apare pentru prima dată în cartea profetului Daniel, unde el este numit: "Mihail, una din căpeteniile cele mai de seama" [Daniel 10:13] şi din nou: "La acea dată se ridica Mihail, marele voievod, care stă pentru copiii poporului tău" [Daniel 12:1].

Denumirea de "Arhanghel" este dată doar de Sfântului Mihail, chiar dacă tradiţia sacră şi liturghia Bisericii atribuie acelaşi titlu şi Sfântului Gabriel şi Sfântului Rafael: "Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certându-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: "Să te certe pe tine Domnul!" [Iuda 1:9]. În ciuda unei astfel de mărturii explicite a Scripturii, puţini scriitori susţin că Sfântul Mihail, datorită poziţiei sale înalte între îngeri, trebuie să aparţină unei ierarhii mai mari, probabil a Serafimilor, mai degrabă decât Arhanghelilor. Noi nu credem că această părere poate fi susţinută. Poziţia înaltă a Sfântului Mihail poate fi explicată aceea că, deşi aparţine unui ordin relativ inferior prin natura sa, zelul său remarcabil în slăvirea lui Dumnezeu şi mântuirea tovarăşilor săi Îngeri, în momentul rebeliunii lui Satana, i-a adus atâta glorie şi putere, încât ar fi putut să egaleze şi chiar să depăşească în har, spirite celeste care aparţin unei ierarhii mai înalte. Dacă ne amintim, Îngerii erau într-o perioadă de probă în care fiecare primea ceea ce merita după faptele sale. Mare varietate de merite explică, în plus faţă de alte elemente naturale, marea diferenţă între slava lor şi puterea lor.

Părintele Joseph Husslein subliniază faptul că Biserica îl numeşte pe Sfântul Mihail "Prinţul gazdelor cereşti" , adăugând suplimentar: "Faptul că trei Îngeri despre care tocmai am menţionat sunt numiţi Arhangheli nu implică mai mult decât că acestora le-au fost încredinţate misiuni extraordinare. Mihail este singurul căruia Scripturile îi acordă acest titlu, dar există motive întemeiate pentru a susţine părere că el poate fi cel mai mare chiar dintre toţi îngerii." Sfântul Mihail este într-adevăr un prinţ al gazdelor cereşti, iar acest lucru este clar susţinut de puterea acordată lui de către Dumnezeu şi nu neapărat de superioritatea naturii sale. Credem că o putere de acest gen nu ar fi fost conferită Serafimilor şi Heruvimilor care sunt tronuri vii ale lui Dumnezeu, ci mai degrabă celor care aparţin ordinului spiritelor slujitoare, precum Întâietorilor, Arhanghelilor şi Îngerilor, care "trimise ca să slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii." [Evrei 1:14]

Conform lui Gustav F. Oehler, "acest nume: Mihail - Cine este ca Dumnezeu? – al prinţului Îngerilor, nu presupune doar o confirmare umilă din partea Îngerilor, ci este mai degrabă o afirmaţie reală cu privire la Înger ca atare. Numele exprimă astfel capacitatea de a fi irezistibil pe care Dumnezeu i-a acordată pentru a-I îndeplini poruncile."

Sfântul Mihail a fost mereu un Înger luptător, care s-a luptat întâi cu Satana şi cu demonii săi încă de la început, apoi, în timp, cu toţi inamicii Poporului lui Dumnezeu. El este "cel mai mare prinţ, care stă alături de fiii acelui popor." Din vechime, ca şi astăzi, Sfântul Mihail este cel mai mare apărător al Bisericii lui Hristos pe pământ.

De-acum celebra problemă, "Îngerul Domnului", , care a tras atenţia cărturarilor care studiau Sfânta Scriptură zeci de ani, poate fi probabil rezolvată recunoaşterea faptului că acest Înger misterios al Domnului (care, în diverse cărţi ale Vechiului Testament este reprezentat ca acţionând în numele lui Dumnezeu Însuşi şi fiind adesea slăvit ca şi cum ar fi Dumnezeu) este nimeni altul decât Sfântul Arhanghel Mihail, reprezentantul lui Dumnezeu pentru poporul Său. Cuvintele profetului Daniel par a insinua aceasta: "Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, afară de voievodul vostru Mihail." [Daniel 10:21] " În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău." [Daniel 12:1] Un reprezentant poate vorbi şi acţiona în numele şi cu autoritatea de conducător suprem cu care a fost investit cel pe care îl reprezintă. Aceasta pare a fi poziţia Sfântului Mihail faţă de copiii lui Israel. El a fost atât Prinţul ceresc care-l reprezentă pe Regele Cerului şi este protectorul ceresc al poporului lui Dumnezeu, atât împotriva duşmanilor umani şi diabolici.

Sfântul Mihail, care a apărat şi protejat copiii lui Dumnezeu în lumea spiritelor, îşi va extinde aceeaşi protecţie şi asupra copiilor umani ai lui Dumnezeu, aici pe pământ. Înconjuraţi şi ameninţaţi de naţiuni ostile păgâne, asupra cărora Satana şi-a extins tirania, Sfântul Mihail nu putea rămâne indiferent la această nouă formă de seducţie şi rebeliune manifestată de arhi-inamicul său faţă de copiii oamenilor. Atâta timp cât Satana insistă în atacurile sale, campionul ceresc, Prinţul gazdelor cereşti va continua să-i distrugă planurile cu străvechiul strigăt de război: "Cine este ca Dumnezeu?" În Vechiul Testament, prin urmare, Sfântul Mihail este Înger prin excelenţă, Îngerul Domnului, Îngerul Păzitor naţional al israeliţilor.

Uneori, mai ales în cartea Exodului, acest "Înger al Domnului" este numit pur şi simplu, Domnul. De exemplu, în acest pasaj, "Iar Domnul mergea înaintea lor: ziua în stâlp de nor, arătându-le calea, iar noaptea în stâlp de foc, luminându-le, ca să poată merge şi ziua şi noaptea." [Exodul 13:21] El, care este numit "Domnul" în acest pasaj, este menţionat din nou cu aceeaşi denumire de "Înger al lui Dumnezeu", în următorul pasaj:" Atunci s-a ridicat îngerul Domnului, care mergea înaintea taberei fiilor lui Israel, şi s-a mutat în urma lor; şi s-a ridicat stâlpul cel de nor dinaintea lor şi a stat în urma lor. Astfel a trecut el şi a stat între tabăra Egiptenilor şi tabăra fiilor lui Israel; şi era negură şi întuneric pentru unii, iar pentru ceilalţi lumină, noaptea, şi toată noaptea nu s-au apropiat unii de alţii." [Exodul 14:19] Această manevră militară foarte inteligentă indică strategia Prinţului gazdelor cereşti.

Ca Înger Păzitor naţional al israeliţilor şi reprezentant special al lui Dumnezeu pentru poporul Său, Sfântul Mihail este prezentat cu cuvinte care dezvăluie marea iubire divină şi solicitudine a Domnului, împreună cu atribuţiile omului faţă de Îngerii Păzitori, în general: "Iată Eu trimit înaintea ta pe îngerul Meu, ca să te păzească în cale şi să te ducă la pământul acela pe care l-am pregătit pentru tine. Ia aminte la tine însuţi; să-l asculţi şi să nu-i fi necredincios, că nu te va ierta, pentru că numele Meu este în el. De vei asculta cu luare aminte glasul său şi vei face toate câte îţi poruncesc şi de vei păzi legământul Meu, Îmi veţi fi popor ales dintre toate neamurile, că al Meu este tot pământul, iar voi Îmi veţi fi preoţie împărătească şi neam sfânt. Spune cuvintele acestea fiilor lui Israel: De veţi asculta cu luare aminte glasul îngerului Meu şi veţi împlini toate câte vă voi spune, voi fi vrăjmaş vrăjmaşilor tăi şi potrivnicilor tăi le voi fi potrivnic. "[Exodul 23:20-22]

Alte opinii care susţin că expresia "Îngerul Domnului" nu reprezintă cu adevărat un înger sau Sfântul Mihail, ci Cuvântul lui Dumnezeu (Logosul), Dumnezeu Însuşi, este considerată în prezent ca o simplă conjunctură şi o opinie destul de învechită.

Mai multe apariţii ale Arhanghelului Mihail au fost raportate în decursul secolelor creştine. Una dintre cele mai remarcabile apariţii dintre toate este cea care este comemorată universal de Biserică pe 8 mai. Sfântul Arhanghel Mihail a apărut pe Muntele Gargano, în Apulia, sudul Italiei, în zilele Papei Ghelasie (492-496). În peşteră în care a apărut a fost ridicat un altar şi a devenit obiectiv de pelerinaj pentru credincioşi, în secolele următoare. O altă sărbătoare în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail, pe 29 septembrie, cunoscută anterior ca , este aniversarea Sfinţirii fostei bazilici Sfântul Mihail şi a tuturor îngerilor pe Calea Salarian din Roma. O apariţie, similară cu cea de pe Muntele Gargano, a fost celebrată în marele sanctuar numit , lângă Constantinopol, după cum ne spune istoricul Sozomenus, care a scris despre mijlocul secolului al cincilea, un secol de mare devoţiune faţă de Sfinţii Îngeri, în general, şi faţă de Sfântul Mihail, în special.

În liturghie, Sfântul Mihail este considerat ca fiind Îngerul care conduce sufletele credincioşilor plecaţi la cer: "Scoate-i din gura leului, ca să nu îi devoreze iadul, pentru ca ei să nu cadă în întuneric; lasă-l pe Mihail, sfânt purtător de stindard, să îi aducă în lumina sfântă."

Sfântul Mihail este invocat într-un mod special în rugăciunile recitate la altar, după Liturghie: "Sfinte Arhanghel Mihail, protejează-ne în bătălie etc." Această rugăciune specială este o formă generală condensată de exorcizare împotriva lui Satan şi a tuturor spiritelor rele, indicată de Papa Leon al XIII-lea.

Atât timp cât copiii lui Dumnezeu sunt expuşi atacurile lui Satana în această lume, strigătul de luptă al Sfântului Mihail: "Cine este ca Dumnezeu?" va continua să sperie şi să distrugă toate forţele răului iar intervenţia sa puternică în lupta, în numele copiilor lui Dumnezeu, nu va înceta niciodată.

Donald Pass - Viziunea care transforma

Artistul vizionar Donald Pass s-a nascut in Cheshire, Anglia, in 1930. De la o varsta frageda a inceput sa picteze peisaje din zona sa natala. La scoala, talentul sau artistic i-a fost recunoscut si a castigat un premiu pentru schita unui inger cu fata de leu pe care o vazuse in gardurile vii de pe margine drumului. La varsta de saptesprezece ani, s-a inscris la Colegiul Regional de Arta Stoke-on-Trent si si-a continuat studiile la Academia Regala de la Londra. A pictat portrete si peisaje cu un grad foarte mare de realism dar, fiind un adept al lui John Constable si Samuel Palmer, munca sa s-a centrat pe peisaje.

Prin 1956, Donald Pass s-a orientat catre peisaje lirice abstracte, care au avut parte de elogii calduroase din partea criticilor precum Lord Alistair Gordon. Si-a infiintat o galerie in Chester si a capatat si mai mult succes cand lucrarile sale au fost selectate pentru Spectacolul Inaugural al Galeriilor Drian din Londra si pentru Expozitia Internationala Premio Lissone din Italia. La sfarsitul anilor 1960, a inceput sa creeze picturi religioase ale Crucificarii, ale Creatiei si ale Madonei cu Pruncul. Au avut acelasi succes ca si peisajele sale abstracte: o Crucificare a fost selectata pentru a fi expusa permanent la Muzeul de Arta Moderna de la Skopje, Macedonia. O scena a Nasterii Domnului i-a adus elogii la expozitia de la New York iar o Madona a fost achizitionata de Elmley Castle. In 1969, Donald Pass traia in Chelsea ca pictor peisagist de succes cu expozitii la Londra si in intreaga lume.

In 1964, artistul a intalnit un tanar in statie Crewe si acesta i-a prezis viitorul, dupa care a disparut. In 1969, au aparut semnele ca se va petrece un eveniment semnificativ. Intr-o dimineata, in casa sa din Chelsea, a avut viziunea unei frumoase fete aurii care i-a aparut la fereastra si a crescut, inconjurandu-i camera. Mai tarziu in acel an, in timpul unei calatorii de lucru, intr-o biserica din Cuckfield, Sussex, pe varful unui deal, privind mormantul unui tanar pilot RAF, a avut Viziunea Invierii.

Dupa aceasta, "totul parea diferit, ca si cum se modificase ceva esential." N-a mai putut picta peisaje abstracte sau pur naturale si nu mai gasea sensul experientei sale. Donald Pass a creat din ce in ce mai putin in urmatorii cativa ani, cu exceptia a trei mari picturi ale Invierii. A parasit lumea artei si a inceput sa predea si, in final, s-a mutat impreuna cu sotia sa la Oxford. In 1984, Sir John Rothenstein, fostul Director al Galeriilor Tate, a vazut cele trei picturi ale Invierii, pe peretele fiicei sale, intr-un apartament din Oxford. A fost foarte incantat, isi aminteste Donald Pass. Profund impresionat de lucrari, l-a impulsionat pe Donald Pass sa mai faca si altele pe aceeasi tema.

Urmandu-i sfatul, Donald Pass a creat si inca o mai face, lucrari avand ca tema Invierea. Primele lucrari sunt imense desene alb-negru. Ulterior a folosit culori si acum foloseste culori, guase, cerneluri colorate si creioane colorate. El spera ca "lucrarile sa fie o imagine clara a Invierii asa cum am vazut-o. Trebuie sa devenim foarte constienti de marile puteri care ne vegheaza; am fost foarte constient de ele in timpul Viziunii mele. Tot ce am vazut a fost invaluit in divin si probabil ca se petrec multe altele pe care nu le putem vedea." El intentioneaza ca lucrarile sale pe tema Invierii sa fie o expresie a vietii si sperantei, nu a mortii, deoarece cred ca Invierea ne spune ca viata va continua si ca moartea este doar o transformare a vietii. El crede ca "noi toti suntem cu totii fiinte marete care vom reinvia si vom participa la cele ce vor urma. Noi suntem cu totii atat importanti dar si marunti. Cred ca fiecare fiinta, fiecare creatura de pe pamant, are parte de compasiunea lui Dumnezeu si cred ca Dumnezeu este esenta compasiunii. Aceasta este ceea ce a reiesit pregnant din tot ce am trait: singurul sentiment pe care l-am trait in acele momente a fost aceasta compasiune coplesitoare."

Pete Townshend despre Donald Pass

"Donald Pass a fost o inspiratie pentru mine. Este un artist a carui viziune a provocat o epifanie artistica. Donald, ca artist, a devenit altul de atunci. A fost martorul unei evidente clare a lumii eterice. Acest fapt imi da curajul de a-mi urma propriile viziuni care sunt de obicei muzicale. Muzicienii, de regula aud sunete pe care nu le pot explica si isi pot petrece o viata intreaga pentru a crea asemenea muzici. Deci, nu doar picturile lui Donald sunt importante – pentru ca sunt atat de frumoase si totusi infricosatoare – ci si considerarea sa ca artist care a acceptat ca ceea ce ni se petrece ne transforma si ne orienteaza. Viata se petrece! Nu este necesar mereu sa luptam cu ea. Donald a avut o viziune si a acceptat consecintele. El n-a pretins ca totul ar fi fost ceva normal si nici nu a avut pretentia ca ceea ce a vazut nu s-a petrecut. Sotia sa a acceptat total si ea evenimentul si asta, cred eu, l-a ajutat pe Donald sa ramana normal. Amandoi au acceptat aceasta aproape apocaliptica transformare de la un pictor normal la un artist cu nuante mistice. Ei au acceptat transformarea lui Donald cu calm. Imi da incredere ca acceptarea unei credinte nesolicitate prin arta poate –aparent – sa aduca cateva aspecte fundamentale. Suntem tentati, in aceste zile si in aceasta perioada a absurdului, sa negam tot ce este metafizic, spiritual sau mistic. Donald si sotia sa si cercul lor de prieteni au demonstrat ca asemenea absolutizari nu sunt totdeauna necesare."

"Viziune nu este cuvantul potrivit", spune Donald Pass. "A fost mai degraba ca un val care s-a ridicat. Am fost atat de constient de ceea ce se petrecea si totusi parea ca nu sunt acolo, ca si cum priveam un film."

Era ora unsprezece intr-o dimineata insorita cand brusc totul s-a intunecat si a aparut o lumina stranie si se auzea un sunet ca un suierat de vant. Mi-au aparut campuri vaste in fata ochilor si vedeam pana la o distanta indepartata ca si cum ar fi fost foarte aproape de mine. Cerul era un spatiu negru infinit pe care se miscau lumini mari. Era in picioare si gradat devenea constient de fiintele si ingerii care il inconjurau si coborau din cer catre el. Ingerii coborau si urcau, veneau din toate directiile si aveau toate marimile. Unora nu li se vedeau fetele, unii erau foarte compasivi si aveau fete frumoase. Altii aveau fete teribile percum ingerul cu fata de leu pe care il vazuse cand era copil.

In mijloc, a coborat un inger enorm, avand bratele deschise si un chip pe care Donald Pass spune ca nu il poate descrie. Coborarea sa era acompaniata de un cor teribil. Mai sus si la distanta, era o un chip frumos si straniu si care nu se putea spune clar daca era femeie sau barbat. Parea ca nu e constient de cei de dedesubt. Intreaga lumina izvora din acest chip extraordinar si de la ingeri. Era o lumina stranie care nu semana cu cea a soarelui si se imprastia astfel incat erau luminate chipurile celelalte.

Cei de pe pamant se ridicau ca din niste chrisalide. Donald Pass isi aminteste ca parea ca “un fel de transfigurare, de renastere" a sufletului din corp. Unii erau in picioare iar altii mergeau in trei directii: unii catre ingerii foarte intunecati care se vedeau la orizont, altii se inaltau in coloane imense catre cer unde ii asteptau ingerii. Ingerii intunecati stateau linistiti mai departe, dar cei care erau mai aproape pareau ca ii atrag catre ei. Erau grupuri de ingeri adunati la un loc, grupuri de fiinte grupate si fiinte despre care Donald Pass spune ca nu erau grupate. La un moment dat s-a parut ca se vad brate ridicate de pe pamant.

Viziunea a durat cateva ore pana a inceput sa se estompeze, catre sase seara. Cu toate acestea, Donald Pass isi aminteste ca in timpul acela a simtit ca si cum timpul nu exista iar spatiul era infinit. In timp ce se estompa, el a devenit constient de ingerii de langa el si a realizat cateva desene cu cei pe care inca ii mai vedea. A ramas in cimitir inca un timp dupa ce a revenit la starea normala. A rugat-o pe sotia sa, Jackie, sa vina sa se intalneasca cu el si, in timp ce mergea catre locul de intalnire, o femeie l-a oprit si l-a intrebat daca fusese in cimitir. Cand i-a raspuns afirmativ, ea a exclamat: "a fost cel mai extraordinar lucru pe care l-am vazut – totul era intunecat, cu exceptia ta care erai inconjurat de lumina."

Ingerul Libertatii din IRAN

Paula Slater Sculpteaza al Doilea Bust al Nedei "Ingerul Libertatii"

Faimoasa sculptorita americana, Paula Slater, a fost cap de afis in luna iulie a anului trecut, pentru ca sculptat un bust in marime naturala a Nedei 'Ingerului Iranului', pentru a o comemora pe martira. Neda Agha-Soltan a fost o frumoasa tanara iraniana care a fost impuscata in inima de un soldat al guvernului iranian in timp ce participa la un protest de strada, dupa alegeri. "Reactia pozitiva a oamenilor din intreaga lume si in special din Iran a fost incredibila," spune sculptorita. "Site-ul meu a avut jumatate de milion de accesari in primele patru zile dupa ce fotografiile cu sculptura au aparut pe internet." Ea a mai primit si numeroase solicitari pentru interviuri de la Radio Free Europe, Pars TV, Channel 5 News si de la multe alte posturi de radio, ziare si bloguri de internet.

Mama si fratele Nedei au telefonat din Iran, postului ParsTV, in timp ce se difuza interviul cu dna. Slater. Proprietarul postului de radio a spus ca mama Nedei plangea si spunea ca ii place foarte mult bustul facut fiicei sale si a multumit sculptoritei pentru creatia sa. Slater a spus ca aceasta "poate fi si un foarte mare risc pentru familia Nedei. Logodnicul Nedei, Caspian Makan, a fost arestat dupa ce a vorbit despre moartea Nedei iar Amnesty International spunea ca 'se teme ca Makan ar putea fi torturat sau ar putea avea parte de un tratament dur dat fiind incalcarea drepturilor omului in Iran dupa alegeri.' Este o perioada dificila in Iran pentru bravii luptatori pentru libertate care au sfidat conducerea arhaica a tarii lor."

De ce a creat sculptorita un al doilea bust al Nedei? Ea explica: "Reactia aparuta in urma primei creatii a fost coplesitor si incantator. Cu toate acestea, am primit multe solicitari de a crea un al doilea bust al Nedei fara hejab/esarfa pe care femeile din Iran sunt fortate sa o poarte in public. Deci, acest al doilea bust reprezinta intr-un fel cealalta fata a monedei. Prima sculptura a fost un portret istoric al Nedei "Ingerul Iranului". Ne arata o Neda puternica si mandra al carei spirit nu a putut fi infrant de dictatura opresiva sub care a trait si a murit. Cu toate acestea, aceasta a doua sculptura ne-o prezinta pe Neda "Ingerul Libertatii" cu parul neacoperit si radiind speranta poporului ei de a elibera Iranul. Este un portret mai intim, bazat pe o fotografie a Nedei facuta de logodnicul ei, in care se simte libera sa isi manifeste vulnerabilitatea si inocenta. La baza sculpturii, este scris 'Ingerul Libertatii' in limba farsi, deasupra numelui sau si in engleza dedesubt.

Sculptorita a donat aceasta lucrare, dupa ce a fost turnata in bronz, la Conferinta Femeilor Iraniene de la Washington, D.C., organizata la jumatatea lunii Noiembrie. Au fost invitate multe personalitati importante si demnitari si "a fost considerata un omagiu adus tuturor femeilor lumii care au suficient curaj, cel putin sa incerce sa modifice cursul istoriei."

Slater mai spune: "Aceste doua portrete ale Nedei sunt un dar din inima mea poporului Iranian, pentru a-mi arata solidaritatea cu lupta lor pentru libertate si democratie. Doresc sa stie ca nu sunt singuri in lupta lor."

# # #

Paula Slater este sculptorita profesionista care s-a specializat in realizarea portretelor si monumentelor din bronz care redau detalii cat mai realiste. A primit numeroase distinctii pentru lucrarile sale.

Artistul Ingerilor - Bill Jeralds

Bill Jeralds este artist “amator” din Ventura, California. El si arta lui au fost facute publice in November 2007 cand stirista KCBS Stacy Butler i-a luat un interviu despre rugaciuni in emisiunea Things From Heaven/Aspecte din Paradis. In acceasi zi, informatii despre Bill si arta sa au fost incluse in ziarul local The Ventura County Star. Din acel moment, Bill si arta sau au devenit cunoscute la nivel national.

Bill Jeralds nu este un artist cu studii de arta. De fapt, el nu s-a ocupat de arta pana in momentul in 2005, cand a avut o boala grava. Bill a suferit de o infectie virala care s-a transformat intr-o dubla pneumonie, care i-a blocat plamanii si i-a provocat septicemie. Intr-un moment de disperare, doctorii lui i-au indus o stare de coma in incercarea de a-i inversa simptomele. Sotia sa Shannon a fost informata ca Bill are putine sanse de supravietuire. Doar aproximativ 5% din persoanele care suferisera de boala pe care o avea si el au supravietuit si majoritatea si-au petrecut restul vietii lor intr-o stare vegetativa.

Shannon a refuzat cu incapatanare sa permita spitalului sa opreasca aparatele care il tineau in viata pe Bill. La trei saptamani si jumatate de la intrarea sa in coma, Bill si-a uimit doctorii prin faptul ca semnele sale vitale s-au stabilizat si si-a revenit. Bill era insa departe de a fi restabilit. Nu putea merge, vorbi sau manca de unul singur. Si mai alarmant pentru sotia si familia sa era faptul ca el nu isi mai amintea deloc de ei. El nu isi mai stia nici propriul nume.

In urmatorii doi ani, Bill a avut parte de terapii fizice si mentale intensive. A reinvatat sa mearga si sa vorbeasca, dar inca amintirile sale se limitau doar de la momentul in care a deschis prima data ochii cand a iesit din coma. El avea, de asemenea, probleme cu memoria pe termen scurt si se ratacea chiar atunci cand era intr-un magazin.

In timpul perioadei de reabilitare, Bill a inceput sa devina constient de prezentele angelice care il inconjurau. El o punea pe Shannon sa opreasca masina ca sa vada un frumos inger si tot ceea ce ea vedea era un copac. In vara lui 2007, Bill a decis sa transpuna in arta ingerii pe care ii vedea. La inceput, Shannon a fost nelinistita. Bill nu mai crease nimic artistic pana atunci in viata lui. Totusi, ea s-a straduit sa nu il descurajeze si curand el a inceput sa deseneze ingerii pe care ii vedea.

Cand un prieten i-a daruit lui Bill un ferastrau de traforaj, Bill a inceput sa taie bucatele mici de placaj si sa le lipeasca pentru a crea ingerii pe care ii vedea in jurul sau. El a adus cateva din lucrarile sale la emisiunea Things From Heaven si a constatat ca se vand destul de bine. A expus in mai multe galerii din Statele Unite si a vandut cu succes multe din lucrarile sale.

In vara lui 2008, Bill a aflat ca Arhiepiscopul Donald Jolly Gabriel din Orange County organizase o slujba pentru el la Vatican, in perioada cand a fost bolnav. Pentru a-i multumi pentru gestul sau, el s-a intalnit cu Arhiepiscopul si i-a daruit unul din ingerii sai. Cardinalul s-a bucurat de acest dar spiritual si l-a pus intr-un loc vizibil in catedrala sa. Spre surpriza sa, enoriasii au inceput sa-i raporteze miracole. Ei pretindeau ca ingerul isi modificase expresia de la bucurie la tristete, pe masura ce economia Statelor Unite incepea sa se deterioreze. Totodata ei traiau o pace profunda si un sentiment de siguranta in prezenta sa.

"Gabriel", prezentat de Papa Benedict la Vatican. 2009

Arhiepiscopul a fost atat de impresionat de ingerul lui Bill Jeralds si de miracolele sale incat s-a oferit sa duca unul din ingerii lui Bill la Vatican. Bill a creat un inger special pentru aceasta si, pe 27 Februarie 2009, Arhiepiscopul i-a prezentat oficial ingerul Papei Benedict XVI. Acest eveniment a fost prezentat in cadrul stirilor CBS din acea seara. Bill a mai aparut si in emisiunea lui Bunny Vreeland, la AM radio 1400, in sudul Californiei, pe 1 Martie. Bill si ingerii sai sunt in mod regulat prezentati in emisiunea postului Time-Warner’s Ventura Community Access Channel 6, in cadrul unui program numit Angels Are for Real/Ingerii sunt Adevarati.

Iti amintesti daca credeai in ingeri inainte sa te imbolnavesti?

Deoarece nu imi amintesc mare lucru din viata mea, e dificil sa raspund la aceasta intrebare. Totusi, recent, Shannon si cu mine am gasit intr-o debara o cutie de carton care imi apartinea. Spre surprinderea mea, cand am deschis cutia si am inceput sa o golesc, am gasit multi ingerasi frumosi. Am intrebat-o pe Shannon despre ei, crezand ca apartineau colectiei ei de ingerasi si ca se ratacisera in acea cutie. Ea mi-a spus ca acei ingerasi imi apartineau si ca ii aveam inca de la inceputul relatiei noastre. Am trait un sentiment ciudat gandindu-ma ca i-am adunat, dar inca nu imi aminteam nimic despre ingeri sau despre prezenta lor in trecutul meu.

A ramas fata ingerului creat pentru Episcopul Gabriel la fel de la modifcarea ei din toamna lui 2008?

Recent, o prietena jurnalista a Episcopului Donald Jolly Gabriel ne-a invitat sa ne petrecem sfarsitul de saptamana in Costa Mesa, California, si a putut astfel scrie un articol despre noi si ingeri. Ne-am petrecut majoritatea diminetii si dupa-amiezii vorbind si raspunzand intrebarilor pentru articol. Mai tarziu, pe seara, jurnalista, Diane, a vrut sa faca cateva poze ingerilor, lui Shannon si mie. Donald a adus ingerul pe care il avea pentru a fi fotografiat. Spre uimirea Dianei, cand a fotografiat ingerul lui Donald, aripile acestuia au aparut ca si cum se miscau. Shannon si cu mine apaream clar in poze, cu exceptia aripilor ingerilor care pareau ca se misca. Ea a facut multe fotografii ale celorlalti ingeri pe care ii adusesem la intalnire si a fost socata cand le-a developat. Unuia dintre ingeri i se modificase expresia buzelor si a ochilor. Ingerul isi incrucisase bratele si avea o privire foarte incruntata. Privea spre dreapta si usor in jos. Ea fotografiase ingerul de trei ori. In prima poza ingerul arata asa cum l-am descris deja, iar in poza urmatoare isi rotise ochii si se bosumflase. A treia fotografie era ca prima. Era o modificare extrem de evidenta. Ingerul si fotografiile sale au fost prezentati in emisiunea Things from Heaven/Aspecte din Paradis.

Au fost semnalate vindecari prin intermediul ingerilor si daca da, au fost ele verificate din punct de vedere medical?

Am auzit multe povesti, in ultimii doi ani, despre oameni care sunt convinsi sa ingerii lor i-au ajutat sa se vindece. N-am cerut nimanui vreo dovada medicala despre boala si vindecare, dar e usor de inteles din privirea lor si uneori din lacrimi, ca ei cred asta cu tot sufletul.

Ce efect au ingerii tai asupra celor care ii au in posesie? Exista ceva ce ne poti spune si care sa te bucure despre ei?

Exista o povestire care ma emotioneaza de fiecare data cand o relatez. La ultima emisiune Ventura Art Walk, eram prezentat drept artistul de la Things from Heaven/Aspecte din Paradis. Tarziu dupa-amiaza, am fost abordat de o femeie care m-a intrebat daca poate vorbi ceva cu mine despre ingerul pe care il cumparase recent. Ma bucur cand intalnesc oameni care au ingeri de-ai mei si am fost, bineinteles, incantat sa vorbesc cu ea. Mi-a spus ca avea de curand un inger al “Sanatatii” deoarece avea ceva probleme de sanatate in ultima perioada si ingerul acela o influentase intr-o anumita masura. Spunea ca il iubeste atat de mult pe inger si ca simplul fapt ca il are acasa ii da un sentiment de pace interioara. Mi-a spus ca inca mai are probleme de sanatate dar ca i se petrecuse ceva “miraculos”. Mi-a povestit de fiul ei, un barbat de 30 de ani, homeless in ultimii 10 ani si care traia in unul din parcurile locale. Ea cautase de mai multe ori sa il ajute dar aceast refuzase mereu. Spunea: “Lui se pare ca ii place sa traiasca asa si ca nimic din ce faceam eu nu conta”. Ea mi-a spus ca fiul ei a vizitat-o de curand pentru ca avea nevoie de bani. Ea a fost incantata de vizita lui si a vrut sa ii povesteasca tot ceea ce se petrecea atunci cu ea. Plina de incantare i-a aratat ingerul. El l-a luat in maini si a spus doar “e dragut!” dar pur si simplu atunci trebuia sa plece. Ea i-a dat banii si el a plecat. Cateva zile mai tarziu, fiul ei a sunat-o si i-a spus ca “are nevoie de ajutor. Vrea sa faca tratament si sa nu mai stea pe strazi”. A continuat sa ii spuna ca nu e sigur de ce vrea asta dar crede ca “ingerul vrea sa ma fac bine”. Chiar necunoscandu-i deloc pe acei oameni, tot ce puteam face era sa ascult si sa plang alaturi de ea. Ea a mai spus ca fiul ei urmeaza acum un tratament si ma ruga sa cotinui sa ma rog pentru el ca sa incheie cu bine programul de reabilitare. A fost un moment emotionant pe care nu il voi uita vreodata.

"Ingerul Pacii ", prezentat Consiliului Local al orasului Ventura, pe 4 mai 2009

Va emotioneaza faptul ca oamenii, din intreaga lume, il cunosc pe Bill Jeralds si ingerii sai?

Am fost binecuvantat. Mai mult decat orice ma emotioneaza asta. Simt ca fiecare pas pe care il fac a fost ghidat de Dumnezeu. Toti oamenii pe care i-am intalnit, toate povestile incredibile de credinta si vindecare pe care oamenii mi le impartasesc si toate oportunitatile pe care le am si pe care le voi avea in viitor sunt rezultatul direct al Gratiei Sale, darul Sau. Nici macar nu caut sa imi explic faptul ca unul dintre ingerii mei este la Vatican si chiar mai mult, in camera Papei Benedict. Primesc mesaje de la oameni din Statele Unite si din Japonia care imi multumesc pentru ingeri si aceste mesaje ma fac sa plang. Sunt coplesit de intreaga lor atentie si sunt recunoscator ca pot face atat de mult prin munca mea. Sunt binecuvantat.

Bill si sotia sa Shannon traiesc in Ventura, California cu cei doi fii gemeni ai lor.

Cum ne ajuta ingerii

Prezentarea cartonaselor cu ingeri include o descriere a lor si a rolurilor lor angelice si pamantene. Ele au fost concepute astfel incat sa corespunda celor trei ierarhii ceresti: Cerul Formator, care este cel mai aproape de viata noastra materiala, de zi cu zi, Cerul Creatiei, care vegheaza asupra relatiilor dintre oameni si a problemelor lor, precum si modul in care oamenii se comporta cu apropiatii lor si Cerul Paradisului, care ne arata cum putem participa si noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, la evolutia spirituala a universului.

Cerul Formator manifesta iubirea si protectia Arhanghelilor. Tot pe acest taram salasluiesc si Ingerii nostri Pazitori care au in grija anumite zone geografice.

Cerul Creatiei manifesta blandetea si compasiunea Domniilor, Virtutilor si Stapanirilor. Acestia sunt ingerii care influenteaza in mod direct natura spirituala a relatiilor umane. Ei sunt datatorii de pace, liniste si armonie. Ne ajuta sa fim intelegatori si plini de compasiune si sa avem puterea de a gasi solutii la ceea ce ne framanta si sa ne dea putere de intelegere in procesul emotional si spiritual prin care trecem.

Oracolul INGERILOR este un instrument cu ajutorul caruia ne putem evalua singuri propriul nivel de constiinta si capacitate spirituala. Daca ne amplificam credinta in ingeri, ei ne vor ajuta sa atingem culmi noi de iubire si bucurie.

oracolul.ingerilor@gmail.com